Singurele populații viabile de sturioni sălbatici din Europa se află în sectorul de Dunăre împărțit de România și Bulgaria, dar aceste specii – un deliciu culinar – sunt la un pas de dispariție. Cei care vor totuși să se bucure de produse din carne de sturion sau caviar au o alternativă: produsele de acvacultură.
Dacă funcționează în conformitate cu principiile de conservare a naturii, fermele de sturioni, un sector de acvacultură în continuă dezvoltare în România şi Bulgaria, pot avea un efect pozitiv asupra evoluției stocurilor de sturioni sălbatici din Dunăre, dar și asupra economiei locale.
Conform cercetărilor WWF de la începutul proiectului Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”, situația actuală a sturionilor din Dunăre nu este însă pe deplin înțeleasă de către publicul larg. Astfel, din studiul Ipsos realizat în 2013 pe un eşantion de 500 de persoane din România, situația sturionilor din Dunăre este considerată de români destul de importantă (72%), iar 57% dintre respondenți ar consuma carne de sturion dacă ar avea ocazia.
Se observă o distanță mare între atitudinile și comportamentul consumatorilor de carne de sturion sau caviar. 8% declară că sunt consumatori de carne de sturion, dar nu își doresc neapărat să consume astfel de produse, doar 19% fiind consumatori mulțumiți. Apoi, produsele de carne de sturion sunt considerate de lux de 38% dintre respondenți care declară că nu consumă carne de sturion, dar le-ar plăcea să încerce, în timp ce un procent similar (35%) nu consumă și nici nu sunt tentați să facă asta în viitor.
Dintre respondenții care știu despre sturioni, 73% declară că nu au consumat niciodată carne de sturion, 9% o singură dată, 17% de câteva ori și doar 2% consumă carne de sturion frecvent. Nu-i de mirare atunci că 24% dintre cei care au consumat carne de sturion au făcut asta ultima dată acum mai bine de 10 ani, deci înainte de prohibiție, 48% în ultimii 10 ani și doar 28% în ultimul an.
Mai avem sturioni sălbatici în Dunăre și mai putem salva aceste specii, există soluții cum ar fi acvacultura. Dar toate eforturile trebuie suținute de către consumatori care trebuie să se informeze. Altfel, deși faptul că sturionul e <<proaspăt pescuit din Dunăre>> sună bine, ei riscă să devină complici la o ilegalitate și să contribuie, fără voia lor, la dispariția unei specii cu care ne mândrim. Iar când vine vorba de caviar, dacă eticheta CITES lipsește, riscă să cumpere cu bani mulți un produs fals, a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării” în România.
Conform studiului menționat anterior, 23% dintre respondenți declară că deși consumă caviar, nu sunt interesați să facă acest lucru. Pe de altă parte, 66% dintre respondenții care cunosc sturionii, nu știu că peștii sunt omorâţi pentru a se obţine caviarul, iar majoritatea (87%)
nu pot sau nu ştiu să facă diferenţa între caviarul legal şi cel ilegal.
Din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate în conformitate cu Convenția privind comerțul internațional cu specii ale faunei și florei sălbatice (CITES). În plus, conform legislației din România și Bulgaria în vigoare până pe 31 decembrie 2015, pescuitul sturionilor sălbatici este interzis, cât și comerțul cu produse provenite de la aceste specii, cum ar fi carnea sau caviarul.
Pentru a contribui la conservarea sturionilor din Dunăre, WWF- România a demarat proiectul de informare Life+ „Protejaţi sturionii, cel mai valoros dar al Dunării!” prin care să contribuie la supravieţuirea, pe termen lung, a acestor specii cu valoare naturală şi economică ridicată. Proiectul reprezintă o contribuţie majoră la protejarea biodiversităţii europene. Mai multe informaţii sunt disponibile pe: sturioni.wwf.ro.